In ciuda schimbarilor structurale majore in sistemul monetar international din ultimii 60 de ani, dolarul american ramane moneda dominanta de rezerva. Pe toata perioada existentei sale de la inceputul anilor 1970, indicele dolarului fata de un cosul valutelor importante (euro – 57,6%; yen – 13,6%; lira sterlina – 11,9%; dolarul canadian – 9,1%; coroana suedeza – 4,2%; Francul elvetian – 3,6%) rareori a crescut sau a scazut cu mai mult de 10% la sfarsit de an, au declarat expertii.
Potrivit estimarilor, doar in sapte cazuri scaderea de la sfarsit de an a fost de peste 10% si in 8 cazuri cresterea de la sfarsit de an a depasit 10%.
In secolul XXI, indicele dolarului a trecut de limitele de la +10% la -10% doar de 4 ori: in 2002 (-12,8%), in 2003 (-14,7%), in 2005 (+12,8%) si in 2014 (+ 12,8%), calculeaza analistii.
„Daca prin devalorizare intelegem deprecierea monedei fata de dolarul american, care a fost si ramane cea mai populara moneda de rezerva din lume, atunci istoria arata ca din anii 1970, francul elvetian a fost cel mai rezistent la devalorizare (s-a consolidat fata de dolar din 1970 cu 78%), yenul japonez (consolidat cu 68%), coroana daneza (+ 12%)”.
In acelasi timp, se atrage atentia: evaluarea istorica a modificarii cursului de schimb al dolarului fata de franc, yen si coroana daneza arata ca de la inceputul anilor 2000, volatilitatea a scazut considerabil.
Daca din anii saptezeci si ana la sfarsitul secolului XX, la sfarsit de an, dolarul s-a intarit sau s-a depreciat in raport cu francul, yenul si coroana cu 15%, sau chiar 20%, in secolul XXI, fluctuatiile anuale se incadreaza in interval de 15%, sau chiar 10%.
Inflatia din Danemarca din anii 1990 a ramas predominant in intervalul 0–4%. Inflatia din Elvetia la inceputul anilor 1999 era usor peste 6%, dar pana in 1995 a scazut brusc si de atunci a ramas in intervalul de la trei pana la minus unu si jumatate la suta.
Inflatia de consum in Japonia a ramas sub 3% de la mijlocul anilor 1980. O situatie inflationista stabia in tarile de mai sus are un efect pozitiv asupra stabilitatii monedei nationale, subliniaza expertii.
Astfel, se poate afirma ca in ultimii 20 de ani, valoarea dolarului american in raport cu principalele valute in ansamblu nu s-a schimbat, dar ponderea USD in rezervele mondiale a scazut.
Bancile centrale mondiale abandoneaza treptat dolarul, ceea ce corespunde in general tendintei de globalizare economica, pe masura ce rolul altor valute in tranzactiile internationale este in crestere.
Cu toate acestea, francul elvetian, yenul si coroana daneza, care in 2021 au scazut fata de dolar cu 4%, 9% si, respectiv, 8% din pozitia unui orizont pe termen lung, raman cele mai stabile in contextul deprecierii fata de valuta americana – Maria sa Dolarul!
