Azi discutam cu un viitor psiholog despre comportamente toxice, lista e asa de lunga, ca ajungi sa crezi in ea. Ma uit la lista aia, ma uit in oglinda, iar ma uit la lista aia si imi dau seama ca sunt toxic rau de tot. Da ce zic ei toxic, sunt parintele comportamentului toxic, dupa mine au facut lista aia. Uite, nu ii incurajez pe cei din jur. A venit unul la mine sa imi zica ca el vrea sa fie somer toata viata, eu in loc sa-l incurajez, fac remarci taioase. Va dati seama ca numai privirea mea i-a dat asa o stare de nebine, mai exact l-am umilit nonverbal. Avand si 182 ce centimetri si el doar 1,58 s-a simtit privit de sus. Mai bine stateam pe scaun, sa se uite el in jos la mine, sa fie bine.
Comportamente toxice – reactii
La capitolul condescendenta stau bine, nu stiu ce inseamna. Cand era sa zic ca le am pe toate, ma gandesc ca asta cu aprobarea altora cu privire la tot ce fac ma depaseste, ca nu fac mare lucru, dara-mi-te sa le mai cer si aprobarea. Mai pe scurt ma cam doare-n basca de ce cred altii despre mine sau ce fac eu, important e sa ma simt eu bine cu mine. Hai ca nici la partea cu flatarea nesincera a altora nu stau prea bine, ca deseori mi se reproseaza ca mai dau cu bata in balta, adica exact opusul. In schimb ma pierd usor cu firea, nevasta lui Pandele.
Chestia asta cu joaca cu altii e mai greu de inteles pentru mine, ca eu glumesc toata ziua, deci practic ma joc continuu. Nu sunt chiar Gica Contra, dar mai am si pareri personale, imi place sa intorc monezile pe ambele parti, macar ca sa vad ce o fi pe partea cealalta. Dogmatic nu prea sunt ca asta ar insemna sa-i cred pe altii, asta daca nu am cumva dogmele mele: respecta-i pe cei mai in varsta ca tine, da ca nu te calca pe nervi!
Laudaros sunt, asta e sigur, cum fac ceva merg repede pe FaceBook si ma laud, sau ma rog – ma laud cand o fac mai groasa, mai lata, sau nu o fac deloc. Secretele nu le pastrez, ba mai mult, umblu din usa in usa sa le spun tutuor ce am aflat la coada la coafor – ma rog, la frizerie. De cuvant nu ma tin, cand promit ceva pur si simplu nu ma tin de cuvant. Uite am zis ca de maine slabesc, dar degeaba. Glume nepotrivite fac mai tot timpul, ar fi si greu sa le nimeresc mereu, daca eu nu sunt serios macar 5 minute. A, cand devin serios zice lurema ca-s prea serios, ca nu e cazul.
Aici m-au prins, mai am si eu ceva de adaugat la orice subiect, ii cam intrerup pe ceilalti, mai ales ca nici nu am rabdare sa-i ascult. Normal, am si eu parerea mea. Cum nu-mi place ceva, schimb subiectul. Cand dau de o pereche de urechi ma plang excesiv, mai exact singurele discutii cu cei din jur sunt un planset continuu, cu lacrimi de crocodil. Iar daca nu esti de acord cu mine, folosesc pumnii sau tipetele ca sa te conving ca am dreptate.
Bucuria mea cea mai mare este ca altii sa se simta vinovati, asa ca dupa ce le scot ochii, le cumpar ochelari [ de cal ]. Ce sa zic? Chiar ma gandesc la ce ti-ar folosi daca ala se simte vinovat sau nu. Cu ideile nu mai zic nimic, fiecare cu ale lui. Sfaturi mai dau, dar doar daca mi le ceri – sau nu ar trebui sa dai, dand cineva ti le cere? Ca asta e cam grea pentru mine, deci tu vii si ma intrebi cat e ceasul si eu iti zic sa te duci la scoala de soferi? Gata, le-am punctat pe toate, am un comportament toxic si cel mai bine ar fi ca toti sa ma evite, sa nu le dau toxicitatea asta, chiar daca e gratuita!
Acesta este un pamflet, in cazul incare ajunge cineva la randul asta din intamplare!
