Turul doi al alegerilor prezidențiale se apropie, iar rezultatul care se preconizează în acest moment, victoria lui George Simion, ridică semnale de alarmă printre economiști, investitori și oficiali internaționali. Deși pentru unii cetăţeni acesta pare un vot de protest sau de batjocură la adresa clasei politice, pentru piețele financiare și stabilitatea macroeconomică a României, un astfel de scenariu poate genera un cutremur sistemic fără precedent.

3 miliarde de euro – nota de plată pentru frică

În primele 36 de ore după primul tur de alegeri, BNR a fost nevoită să pompeze în piaţă aproximativ 3 miliarde de euro doar pentru a menține leul stabil. Este o sumă uriașă – echivalentul a 4% din întreaga rezervă valutară a țării – arsă în doar o zi și jumătate. În ciuda acestor eforturi, Euro a atins maxime istorice, trecând peste pragul psihologic de 5 lei. Spre comparație suma arsă de BNR este:

• De 3 ori mai mult decât în prima săptămână a crizei COVID.
• De 2 ori mai mult decât în debutul invaziei Rusiei în Ucraina.

Dacă simpla incertitudine post-primul tur a generat un asemenea efort de apărare monetară, ce s-ar întâmpla dacă George Simion ar deveni șeful statului?

Scenariul apocaliptic: dizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate și guvernare POT-AUR

Conform Constituției, un președinte are dreptul de a dizolva Parlamentul dacă acesta respinge de două ori propunerea de premier. Într-un scenariu plauzibil, George Simion ar putea forța dizolvarea legislativului, ar convoca alegeri anticipate și ar impune un premier controversat precum Călin Georgescu, susținut de o coaliție AUR – Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Această ruptură instituțională ar arunca România într-o criză politică profundă, cu efecte economice în lanț:

• Cursul valutar ar putea depăși 6 lei/euro, în lipsa încrederii investitorilor.
• Inflația ar putea exploda la peste 15%, în contextul unei volatilități acute și a politicilor economice populiste.
• Dobânzile bancare ar sări de 10%, sufocând atât creditele populației, cât și finanțarea companiilor.
• Investițiile externe directe s-ar evapora, iar fondurile europene ar putea fi înghețate în lipsa unui guvern predictibil și european.
• Șomajul ar crește, iar statul riscă să nu-și poată onora plățile curente – pensii, salarii, subvenții.

„Stingem lumina”: România în izolare economică

Un guvern cu agendă eurosceptică, anti-NATO și rupt de principiile economiei de piață ar transforma România dintr-un stat emergent cu potențial într-o zonă gri instabilă, între Vest și Est. Ratingurile de țară ar fi retrogradate în regim de urgență. Piețele de capital s-ar închide pentru statul român. Exporturile și importurile ar suferi, iar rețelele internaționale de aprovizionare ar evita parteneriate cu un stat perceput ca fiind imprevizibil și radical.

Un avertisment, nu o speculație

Acesta nu este un scenariu de film distopic. Este o ipoteză construită pe date concrete – reacția pieței deja s-a produs parțial în urma primului tur. Riscul real al unei crize economice auto-provocate nu mai poate fi ignorat. România nu își permite un experiment politic radical într-un moment regional tensionat, cu război la graniță, inflație globală și riscuri de recesiune europeană.

Aceste alegeri prezidențiale nu mai sunt doar despre simpatii politice. Sunt despre stabilitate economică, securitate financiară și viitorul democratic al statului. În lipsa unei busole economice raționale, România riscă să repete, într-o formă autohtonă, derapajele economice catastrofale ale unor regimuri precum Venezuela, dar fără resursele acestora.