Echipa voluntarilor cu bani (mărunți)
Mă uitam azi prin ce mă mai face echipa Bani Mărunți și… ce să vezi? De când cel mai iubit dintre foștii candidați a dat startul voluntariatului pe „degeaba”, a devenit o modă. Nici n-au trecut bine sărbătorile că deja au apărut și voluntarii lui Nicușor Dan, înarmați cu fluturași, pancarte și zâmbete sincere.
Să ne înțelegem: dacă o fi să merg la vot, **pe el o să-l votez**. E matematician ca mine, și asta înseamnă ceva. Are logică, calculează, nu vinde gogoși chiar de tot. Dar, **asta cu voluntariatul electoral e o gogoașă cât casa**. Și nici măcar nu-i glazurată.
Pentru că, vezi tu, omul care „voluntariază” astăzi pe stradă sau pe net, mâine e angajat la redacție, firmă de consultanță sau ONG. Nu pentru munca de jos, ci pentru cea „de impact” — postări, strategii, conținut viral, branding personal. Iar toate astea **costă**, doar că **nu se trec pe bugetul de campanie**. Se trec la impresii artistice și la „sprijin civic”.
Publicitate mascată? Nu, doar iubire pentru oraș
Asta e magia „voluntariatului” electoral în 2025: nu e reclamă, e „implicare civică”. Nu e afiș, e „fluturaș informativ”. Nu e contract, e „pasiune pentru oraș”. Dar, cum s-ar zice în limbaj de marketing: oricare ar fi ambalajul, tot reclamă rămâne.
Mai rău, costurile reale nu le plătesc candidații din buzunarul lor, ci se diluează în entități paralele: ONG-uri de casă, asociații de cartier, prieteni care „ajută de plăcere”. Iar când apare întrebarea „cine plătește afișajul, clipurile, bannerul din metrou?”, răspunsul e simplu: **Nimeni. Doar niște voluntari cu inițiativă.**
Locuri de parcare, locuri de campanie
Așadar, **nu poți parca pe un loc plătit de alții** afișul unui om simpatic, fie el și Micul Nick. Nu poți ocupa spațiul public — fizic sau digital — sub pretextul unei prietenii civice, când în realitate vorbim de **campanie electorală** în toată regula, doar că **neînregistrată la AEP**.
Și să nu ne prefacem că alegătorul nu simte mirosul de strategie. Îl simte. Poate nu o traduce în cuvinte, dar vede când e o campanie cu buget mare și zero transparență. Sau când „voluntarii” sunt mai activi decât echipele de profesioniști din agențiile de PR.
Concluzie: Alegeri transparente sau impresii artistice?
Nu zicem să nu existe implicare civică. Dar dacă totul se face „din pasiune”, atunci de ce există pagini de Facebook gestionate profesionist, clipuri filmate 4K, bannere pe LED-uri și oameni care lucrează în ture? **Civismul autentic e spontan, modest și sincer**, nu organizat în Excel și monitorizat în Google Analytics.
Adevărul e că „voluntariatul” e noul cod pentru publicitate electorală fără factură. Și până nu apare o reglementare clară, **cine are voluntari mulți și loiali, are campania câștigată. Gratis. Sau aproape.**
