Numirea într-o funcție de conducere nu este doar un eveniment plăcut și important într-o carieră, ci și o povară grea și responsabilă. Pentru ca scaunul să „nu usture” în viitor, un șef nou creat fără experiență ar trebui să stăpânească o serie de abilități, să învețe cum să comunice cu subalternii. Cum să devii un lider – comunicativ și eficient? Ce calități trebuie să dezvolți pentru asta? Cine va poate ajuta cu antrenamentul? Care este principiul interacțiunii cu subordonații?

Cum se organizează fluxul de lucru?

Abilitatea de a concentra atenția angajaților asupra atingerii unui obiectiv comun este una dintre calitățile profesionale cheie ale unui manager. După cum arată practica, subordonații care au o idee despre rezultatul final al activităților întregii echipe sunt mai motivați și încărcați cu spirit de echipă. Se întâmplă ca rezultatul așteptat să fie mult mai întârziat în timp, ceea ce, fără îndoială, subminează stimulentul de a munci. În acest caz, în locul unui obiectiv pe termen lung, șeful poate stabili o serie de sarcini intermediare pentru angajații departamentului (întreprinderii).

Ignorarea stabilirii obiectivelor nu este singura problemă de management. O greșeală comună a unui manager fără experiență este dorința de a prelua unele dintre funcțiile subordonaților, precum și de a controla fiecare pas al angajaților. În același timp, unui manager eficient nu-i ia mai mult de 25% din timp pentru a îndeplini sarcinile și treburile curente. Majoritatea eforturilor sale vizează organizarea procesului:

* dezvoltarea strategiei companiei;
* optimizarea structurii organizatorice;
* creşterea competenţei profesionale a subordonaţilor.

Într-o companie în care personalul este selectat corect și interacțiunea personalului este bine stabilită, managerul nu trebuie să fie distras de la sarcinile globale: angajații fac față rutinei zilnice.

Cu toate acestea, controlul de către șef este încă important. Dând ordine subordonaților, liderul trebuie să monitorizeze implementarea sarcinilor atribuite. De asemenea, este imposibil să dai mai întâi o comandă, iar apoi, fără a aștepta rezultatele, să o anulezi, reorientând angajatul către implementarea unui alt proiect. În mintea subordonaților, legătura dintre scop și rezultat ar trebui să fie stabilită în mod clar. Iar faptul aici nu este doar în motivație, ci și în conștientizarea de sine a angajatului: afacerile neterminate acumulate distrag atenția de la sarcinile curente, creează o atmosferă de disconfort psihologic. Ieșirea dintr-o situație în care volumul de muncă îi împiedică pe unii angajați să se concentreze poate fi redistribuirea muncii.

Cum să-ți dezvolți abilitățile de conducere și management?

Poți deveni lider, dar să nu te dezvolți niciodată profesional. Între timp, concurența dintre lucrătorii de top de pe piața muncii este destul de serioasă. Noua generație de manageri are o gândire mai practică, mobilă și independentă. Desigur, se schimbă și fața liderului modern. Acum nu este suficient să fii doar un șef: trebuie să combini un organizator, un mentor și un lider într-o singură persoană.

Ce calități ar trebui dezvoltate pentru a deveni cu adevărat un lider?

Abilități administrative și tehnice, capacitatea de a selecta o echipă, de a construi relații cu personalul și partenerii.
Fiți comunicativ, receptiv și critic la informații noi. Fiți capabil să vă prezentați, să găsiți o abordare față de angajați.
Aveți potențial inovator, adică gândiți în termeni de viitor, vedeți viitorul, luptăți pentru schimbare și optimizați fluxul de lucru și fiți pregătiți să vă asumați riscuri.
Calitățile de conducere sunt un grup de proprietăți psihologice care ajută la câștigarea unui statut înalt într-o echipă (încredere în sine, fiabilitate, consecvență, poziție activă în viață, determinare).
Componenta reputațională (onestitate, respectarea standardelor etice, responsabilitate). Rezistenta la stres si frustrare.
Gândirea strategică este capacitatea de a stabili scopuri și obiective, de a prezice rezultatele, consecințele propriilor acțiuni și ale altora.
Pentru dezvoltarea abilităților manageriale este necesară, în primul rând, dorința. Liderii seniori cu autoritate și experiență pot fi profesori ai noului șef. Dacă nu există niciunul în companie, puteți apela la reprezentanții unei alte organizații pentru ajutor. Nu uitați de marea putere a autoeducației. Webinarii, traininguri, seminarii, citirea literaturii de dezvoltare vor contribui la creșterea competenței.

Următoarele lucrări pot fi cărțile de căpătâi ale conducătorului:

Allen David „Pune lucrurile în ordine”;
Drucker Peter „Liderul eficient”;
Stephen Covey „Cele patru reguli ale unui lider eficient”;
Jeffrey Fox „Cum să devii un mare lider”;
Rysev Nikolai „Tehnologii de conducere”;
Sutton, Robert, Arta de a fi un bun lider.

Stiluri de management: cum să comunici cu subordonații

Stilul de comunicare dintre un lider și subordonați depinde în mare măsură de natura șefului și de specificul companiei. Dacă o persoană care conduce un departament (întreprindere) este convins că oamenilor nu le place să muncească, mai ales își doresc siguranță și nu au ambiții, se descurcă într-o manieră autocratică. Acest model presupune un grad ridicat de centralizare a puterii și controlului, utilizarea constrângerii ca stimulent.

Un lider democrat preferă munca în echipă. Apelând la angajați, el ține cont, în primul rând, de nevoile acestora de exprimare și apartenență. El nu își impune ideea angajaților, ci controlează rezultatele activităților acestora. Cu un stil democratic de management, se deleg puteri pe cât posibil personalului, se construiesc relații respectuoase între șef și subordonați.

Având tendința de a lăsa totul să-și urmeze cursul, este probabil ca liderul să aleagă un model liberal de relații. Cu acest stil, subordonații capătă libertate absolută, iar șeful joacă rolul de coordonator. Un lider liberal se distinge prin curtoazie, toleranță, bunăvoință, disponibilitatea de a asculta criticile care îi sunt adresate și susceptibilitatea față de ideile altora. Pe de altă parte, îi lipsește perseverența, determinarea și exigența față de subordonați.

În viața reală, toate cele trei stiluri de management în forma lor pură nu se prea găsesc. Mai mult, în circumstanțe diferite, același lider se poate comporta ca un autocrat, un democrat sau un liberal. Modelul său de comunicare poate fi transformat în timp sub influența tradițiilor care s-au dezvoltat în echipă, precum și a mesajelor interne, sarcinilor și cerințelor care i-au fost atribuite.

Indiferent de stilul de management pe care îl alege liderul, acesta trebuie să fie corect și politicos cu subalternii săi. Angajaților ar trebui să li se permită să-și exprime punctul de vedere (posibil foarte diferit). Când unul dintre membri ai personalului face o greșeală, cel mai rău lucru pe care îl poate face un manager este să umilească și să insulte public pe cel ce a greșit. Un manager bun va exprima toate comentariile angajatului în privat, fără să strige și să înjure. În același timp, a fi atent la sentimentele celorlalți oameni nu înseamnă deloc a le tolera incompetența, prin urmare, de angajații neglijenți trebuie de despărțit fără întârziere.