Este timpul să aflăm întregul adevăr despre drumul desculț pentru convoi, origine pomeraniană și legătura cu Petru cel Mare.

Mitul 1. Lomonosov a venit la Moscova pentru a studia pe jos și desculț
Mihail Lomonosov în drum spre Moscova. Pictură de Nikolai Kislyakov, 1951
Tânărul Lomonosov este în drum spre Moscova. Pictură de Nikolai Kislyakov, 1951. Imagine: Muzeul Istoric și Memorial al M. V. Lomonosov
Cel mai popular mit despre un om de știință este pur și simplu o descriere. De exemplu, a fugit din casa tatălui său pentru a merge la universitate și atât de repede încât nici măcar nu și-a pus pantofi. Bietul a mers așa cum era, adică desculț. Nu am luat nimic cu mine.

Dar, în realitate, aceasta este o poveste. Mikhailo a plecat cu ușurință de acasă, luând cu el doar un schimba de haine și câteva cărți: „Gramatică” de Meletiy Smotritsky și „Aritmetică” de Leonty Magnitsky.

Dar evenimentele au avut loc în decembrie 1730. Și nu era greu de ghicit (mai ales cu o minte ca a lui Lomonosov) că mersul fără pantofi pe zăpadă nu era cel mai înțelept lucru de făcut. De unde ar fi putut veni ideea că a călătorit desculț este absolut neclară. La început, Mikhailo a mers pe jos timp de trei zile, apoi a ajuns din urmă cu un convoi de fructe de mare care se îndrepta spre Moscova și a fost de acord să se mute împreună cu pescarii. Cu siguranță purtând pantofi, ca toți oamenii cumsecade.

Mitul 2. Mihailo este din Arhangelsk
Majoritatea oamenilor cred că Lomonosov a făcut o călătorie lungă la Moscova (sau chiar Sankt Petersburg) din Arhangelsk, unde se presupune că s-a născut.

Dar, în realitate, Mikhailo s-a născut în satul Mishaninskaya (acum satul Lomonosovo), care este situat la 3 kilometri est de Kholmogory și la 73 de kilometri sud-est de Arhangelsk. După cum puteți vedea, distanța este decentă. Satul era situat în provincia Arhangelsk, iar oamenii își amintesc numele mai familiar fără a se deranja cu subtilitățile.

În unele surse, apropo, mica patrie a omului de știință este numită în mod eronat Denisovka. Faptul este că până la mijlocul secolului al XVIII-lea satul Denisovka a fost fuzionat cu Mishaninskaya, așa că a apărut confuzia.

Și da, Mihailo a ajuns cu convoaiele tocmai la Moscova, unde a studiat timp de trei ani la Academia slavo-greco-latină. Apoi și-a primit studiile timp de câteva luni la Academia Kiev-Mohyla. Și abia atunci Lomonosov a intrat în sfârșit la Academia de Științe din Sankt Petersburg.

Mitul 3. Lomonosov era un țăran analfabet dintr-o familie săracă

O altă concepție greșită despre Mihail Lomonosov este că, înainte de a studia la Moscova, era un țăran analfabet care provenea dintr-o familie extrem de săracă. De fapt, el a plecat într-o călătorie în căutarea unei vieți mai bune.

Dar tatăl lui Lomonosov, Vasily Dorofevici, era un om destul de bogat. A condus un echipaj de pescuit de mai multe nave și avea o bună educație parohială, așa că clar nu putea fi numit pescar analfabet. Mama lui Mihail, Elena Ivanovna Sivkova, fiica unui diacon local, a fost, de asemenea, educată și și-a învățat fiul să citească și să scrie din copilărie. Aveau o bibliotecă bună în familie.

Adevărat, când Lomonosov avea nouă ani, propria sa mamă a murit. Noua soție a tatălui său era o mamă vitregă destul de urâtă. Din cauza certurilor constante ale lui Mihail cu ea, Vasily Dorofeevich a decis să se căsătorească cu fiul său în afara pericolului.

Lomonosov și-a dat seama că viața de familie nu este pentru el și a decis să schimbe clima – a mers să obțină o educație.

Poate că dacă mama lui vitregă, Irina Semyonovna Korelskaya, ar fi avut o dispoziție mai bună, Mikhailo ar fi rămas acasă pentru a gestiona afacerea de pescuit a tatălui său. Deci, dacă îți spun că oamenii toxici sunt dăunători societății, nu crezi.

Mitul 4. Lomonosov este un copil minune
Unii, vorbind despre Lomonosov, îl imaginează ca pe un fel de tânăr geniu care a absolvit universitățile în copilărie și a dat un avans tuturor studenților mai mari.

De fapt, este invers. A intrat la Academia Slavo-Greco-Latina la vârsta de 21 de ani – la vârsta la care o absolvea de obicei oricine.

Deoarece Mikhailo nu știa latină, a fost repartizat chiar în primul an și a stat acolo cu „băieții” care și-au batjocorit colegul mai în vârstă. La început, viitorul om de știință aproape a disperat și a renunțat la educație. În acel moment, potrivit lui Lomonosov însuși, el „avea aspirații foarte puternice din toate părțile care l-au îndepărtat de știință”. Cu toate acestea, Mikhailo și-a finalizat studiile.

Mitul 5. Lomonosov a descoperit legea fundamentală a conservării masei

Încă din perioada sovietică, mulți au crezut ferm că legea conservării masei a fost creată de Lomonosov. În 1756, a efectuat experimente – a calcinat mai multe metale diferite în vase de sticlă sigilate și le-a cântărit.

Cu aceasta, a respins experimentele filosofului natural englez Robert Boyle, care considera focul o substanță „persistentă și grea”. În notele sale, Mikhailo, apropo, l-a numit „gloriosul Robert Botsiy”.

Lomonosov a descoperit că masa unei substanțe nu depinde de temperatura acesteia. Dar pur și simplu nu am acordat prea multă importanță experienței mele.

Nici măcar nu a inclus-o în lista principalelor sale realizări științifice, numită „Review of the Most Important Discoveries”. De fapt, Lomonosov a menționat pur și simplu într-o scrisoare către matematicianul Euler: „Dacă ceva se adaugă la ceva, atunci este luat de la altceva”. Și pe baza acestei fraze, lui Mihail i s-a atribuit o descoperire pe care el însuși nu a pretins-o deloc.

Un principiu destul de evident de conservare a masei a fost proclamat de Francis Bacon în 1620, iar într-o versiune mai mult sau mai puțin modernă a fost formulat în „Manualul elementar de chimie” în 1789 de către Antoine Lavoisier.